Google Translate

duminică, 22 aprilie 2018

Charlottenburg. Povestea celei mai stranii localităţi din România. Este ascunsă printre coline şi a fost vândută de mai multe ori




Charlottenburg, care duce cu gândul la cartierul berlinez în care s-a aflat reşedinţa regilor Prusiei şi a împăraţilor germani, este, de fapt, un sat românesc aflat la 35 de kilometri de Timişoara. Povestea sa este impresionantă şi unică în România. Legenda spune că numele satului a fost inspirat după cel al soţiei guvernatorului Banatului.
 
Întemeiat acum 247 de ani de 32 de familii imigrante din zona Trento din nordul Italiei, Lorena şi Baden-Württemberg, Charlottenburg este singurul sat din România sub formă circulară. Guvernatorul Banatului, contele Karl Ignaz Clary-Aldringen, este cel care a adus familiile aici şi a botezat satul după soţia sa Charlotte.


Construcţia sa a fost coordonată de Carl Samuel Neumann Edler von Buchholt, funcţionar la oficiul sării din Lipova. Satul a fost construit în plan circular, cu diametrul interior de 210 m.
În anul construcţiei sale, 1771, Banatul era deja de 53 de ani domeniu al coroanei din Viena. Interesant este că geograful şi statisticianul maghiar Magda Pál a desemnat Charlottenburg drept cel mai frumos sat din Ungaria din acea vreme.



Despre acest ansamblu, Johann Caspar Steube scria în 5 martie 1779 în a treia scrisoare a sa din Timişoara:

"... acest sat este singurul sub formă circulară (chorographie). În mijlocul satului se găseşte o fântână acoperită cu apă foarte bună. În jurul fântânii se găseşte o plantaţie de duzi, în spatele căreia se găsesc casele, acestea având în curte grajduri şi şuri. Apoi urmează grădina unde se găseşte plantată viţa de vie. Nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca cealaltă, şi nici cu un picior mai distantaţă una faţă de cealaltă, având un stil simetric desăvârşit; la fel şi cele patru intrări în sat - sunt la aceeaşi distanţă una faţă de alta".

Începând din 1780, împăratul Iosif al II-lea a oferit nobilimii spre vânzare satele Camerei. Astfel, timp de 141 de ani, Charlottenburg a schimbat mai mulţi proprietari: Posfay Joszef (1782), Karl Schwarzenburg (1814), Peter Thokoly de Kesmark, Georg Simon baron Sina de Hodos şi Kizdia (1838), Anastasia Sina (1886) şi contele Siegfried Graf von Wimpffen (1891).


Şi astăzi se mai găsesc 34 de duzi bătrâni în incinta satului. Unii ar putea să fi fost plantaţi încă pe timpul colonizării. Bătrânii povestesc că în timpul sau după primul război mondial a aterizat un biplan pe un ogor din apropierea satului. Pilotul german a remarcat forma rotundă a satului şi voia să ştie cine locuieşte în acea localitate frumoasă.

La ultimul recensământ, satul număra 124 de locuitori şi este parte din comuna Bogda. În urmă cu patru ani, Cosmin Giurgiu a realizat un videoclip impresionant de prezentare al localităţii.

Sursa:  http://www.capital.ro/povestea-celei-mai-stranii-localitati-din-romania-este-ascunsa.html?

luni, 9 aprilie 2018

Învierea Domnului să-va umple sufletul de lumina, ochii de lacrimile bucuriei, mintea de gânduri frumoase și inima de iubire! Paște fericit!








Învierea Domnului să-va umple sufletul de lumina, ochii de lacrimile bucuriei, mintea de gânduri frumoase și inima de iubire! 

Paște fericit!

joi, 29 martie 2018

SCANDAL,cât 'casa'! Moștenitoarele Regelui Mihai dau in judecată statul/poporul român! Pe ADRESA Parlamentului, d-lor Tariceanu si Dragnea!


SCANDAL, cât 'casa'! Moștenitoarele Regelui Mihai dau in judecată statul/poporul român! Ne meritam soarta!
--------------------------------
Breaking news. Moștenitoarele Regelui Mihai I au deschis primul proces în România! E vorba de…/Publicat: 28/03/2018 | 23:30
------------------------------------
La patru luni după moartea Regelui Mihai I, fiicele fostului suveran au deschis primul proces în România. CANCAN.RO, SITE-UL NR.1 DIN ROMÂNIA, a aflat detalii interesante legate de acțiunea prin care Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, și surorile sale cer daune de peste un milion de lei. (CITEȘTE ȘI: REGELE MIHAI I S-A ÎNTORS ACASĂ!)
-------------------------------------

Majestatea Sa Margareta, Principesa Elena, Principesa Sofia, Principesa Maria și Irina Walker și-au unit forțele și vor să recupereze banii pe care statul îi datorează Casei Regale. La patru luni după moartea Regelui Mihai, moștenitoarele fostului suveran au dat în judecată Ministerul Mediului. (NU RATA, AICI: CE AVERE LASĂ ÎN URMĂ REGELE MIHAI I)
-----------------------------------
CANCAN.RO, SITE-UL NR.1 DIN ROMÂNIA, a aflat faptul că succesorii Casei Regale a României cer Ministerului Apelor și Pădurilor peste un milion de lei drept compensații financiare pentru că Regele Mihai I nu a avut voie să exploateze o parte dintre cele 140 de mii de hectare de păduri ce i-au fost restituite.
------------------------------------
”Admite excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bihor, invocată de pârâţi. Declină în favoarea Curţii de Apel Oradea competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI şi continuată de moştenitorii ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MARGARETA A ROMÂNIEI, ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA ELENA A ROMÂNIEI (ELENA A ROMÂNIEI, HELENA DE ROUMANIE), ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA SOFIA A ROMÂNIEI (SOFIA A ROMÂNIEI, SOFIA DE ROUMANIE), ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MARIA A ROMÂNIEI (MARIA A ROMÂNIEI, MARIE OF ROMANIA), WALKER IRINA prin mandatar TUCA ION în contradictoriu cu pârâţii GARDA FORESTIERĂ ORADEA şi MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR, având ca obiect refuz soluţionare cerere acordare compensaţii an 2015. Fără cale de atac Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.03.2018”, au hotărât magistrații.
---------------------------------

Conform portalului instanțelor de judecată al Ministerului Justiției, reprezentanții Casei Regale se vor afla în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Oradea pe data de 02 mai 2018. (NU RATA, AICI: IMAGINI NEMAIVĂZUTE CU REGELE MIHAI ŞI REGINA ANA…)
Regele Mihai și-a cerut drepturile încă din anul 2015
------------------------------
În urmă cu trei ani, fostul suveran a deschis patru procese împotriva Ministerului Mediului și Departamentului pentru Păduri. Două din cele patru plângeri depuse de Regele Mihai au fost respinse în primă instanță ca inadmisibile.
------------------------------
Majestatea Sa, Regele Mihai I, a solicitat, în anul 2015, compensațiile financiare care i se cuveneau prin lege pentru cele 1.255 de hectare de pădure pe care Casa Regală le deține în zona Săvârșin și care se află într-o arie protejată.(CITEȘTE ȘI: REGELE MIHAI, UNUL DINTRE CEI MAI BOGAŢI ROMÂNI!)
----------------------------

La vremea respectivă, fostul suveran al României afirma, în cererea de chemare în judecată, că nu poate beneficia în niciun fel de dreptul de proprietate, fiindu-i interzise exploatarea sau utilizarea resurselor naturale precum și orice formă de folos al terenurilor.
Răspunsul Ministerului Mediului nu a întârziat să apară și a fost pe cât de simplu, pe atât de dezarmant: Majestatea Sa are dreptul la compensații financiare, însă, în absența avizului Comisiei Europene, fostul suveran nu poate primi niciun ban din ceea ce i se cuvine…
--------------------------
Sursa: https://www.cancan.ro/mostenitoarele-regelui-mihai-au-desch…

luni, 12 februarie 2018

Infracţiuni de două decenii... Vai mama noastra...



Miza de milioane de euro: soarta grupării acuzate de trafic de comori dacice decisă la un deceniu de la începerea procesului


Mai multe persoane care au făcut parte, potrivit procurorilor, dintr-una din cele mai mari reţele de traficanţi de comori dacice îşi vor afla sentinţa definitivă în următoarele zile, după un deceniu de la începerea procesului. Vineri, Curtea de Apel Alba Iulia a anunţat amânarea soluţionării dosarului traficului de artefacte dacice pentru data de 23 februarie. Mai întâi, însă, a stabilit un termen pentru data de luni 12 februarie, pentru a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocată în dosar.

Din 2008, magistraţii Judecătoriei Deva şi ai Curţii de Apel Alba Iulia au început judecarea dosarului în care zece hunedoreni şi cetăţeni străini sunt acuzaţi că au participat la furtul şi traficarea pe piaţa neagră a mai multor tezaure antice preţioase furate din Sarmizegetusa Regia. În 2015, magistraţii Judecătoriei Deva i-au condamnat pe Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare şi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate.

Laszlo Olah şi Remus Popa au cerut să fie judecaţi separat, iar în urma disjungerii cauzei a fost încetat procesul penal împotriva lor, pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, după ce iniţial au fost condamnaţi de Judecătoria Deva, la pedepse cu suspendare. Daniel Moc, al treilea inculpat care a solicitat să fie judecat separat, a fost condamnat în noiembrie 2017, de Curtea de Apel Alba Iulia, la şase luni închisoare pentru furt calificat de obiecte de patrimoniul cultural cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional şi la plata unei despăgubiri de 111.576 euro. A fost acuzat că a ajutat la valorificarea unei brăţări dacice în valoare de 500.000 Euro, furată din Sarmizegetusa Regia. În cazul celor trei, mai multe infracţiuni de care au fost acuzaţi iniţial s-au prescris.


Infracţiuni de două decenii
 -----------------------------------
Potrivit rechizitoriului, grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini. Piesele erau traficate apoi în Occident, pe piaţa neagră a antichităţilor.


Vă recomandăm să citiţi şi:
------------------------------------
Şoseaua spre Sarmizegetusa Regia, de calitate îndoielnică. Consiliul Judeţean a plătit daune de 2.000.000 lei pentru ea
Consiliul Judeţean a fost nevoit să returneze peste două milioane de lei Ministerului Dezvoltării pentru proiectul de modernizare a drumului judeţean dintre Costeşti şi Sarmizegetusa Regia. Drumarii nu au respectat contractul, iar lucrările au fost de calitate slabă. La prima furtună mare, noua şosea s-a prăbuşit în mai multe locuri.
 ---------------------------------------
Pădurea din Sarmizegetusa Regia poate dispărea în câţiva ani. 17 hectare de fagi sunt vizate: „Va fi ca acum 2.000 de ani”
Peste 100 de fagi care prezintă pericol pentru vestigiile dacice din Sarmizegetusa Regia şi pentru vizitatorii ei vor fi extraşi din sit, până în primăvara acestui an, însă autorităţile judeţului nu se opresc aici: intenţionează să taie pădurea întinsă pe mai mult de 17 hectare din zona I a sitului UNESCO.
 --------------------------------------
VIDEO Priveliştile de basm din Sarmizegetusa Regia, după ninsori. Capitala dacilor a înregistrat un record de vizitatori în 2017
Cei care ajung în aceste zile la Sarmizegetusa Regia sunt întâmpinaţi de privelişti de poveste. Cetatea dacică din Munţii Orăştiei s-a împodobit cu „straiele de iarnă”.
----------------------------------------
Sursa:  http://adevarul.ro/locale/hunedoara/miza-milioane-euro-soarta-gruparii-acuzate-trafic-comori-dacice-decisa-deceniu-inceperea-procesului-1_5a807245df52022f756d2294/index.html
=================================================


Sentinţă definitivă după zece ani într-un dosar al traficului de comori antice de aur, furate din Sarmizegetusa Regia


Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit data pronunţării sentinţei în cel mai vechi dosar al căutăorilor şi traficanţilor de comori dacice din Munţii Orăştiei, aflat din 2008 pe rolul instanţelor de judecată. Aceasta va fi 9 martie 2018.

În 2008, magistraţii Judecătoriei Deva au început judecarea dosarului în care zece hunedoreni şi cetăţeni străini au fost acuzaţi că au participat la furtul şi traficarea pe piaţa neagră a mai multor tezaure antice preţioase furate din Sarmizegetusa Regia. În 2015, magistraţii Judecătoriei Deva i-au condamnat pe Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare şi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate. Curtea de Apel Alba Iulia a judecat apelul declarat în dosar, iar anul trecut trei dintre inculpaţi şi-au primit sentinţele separat, în urma disjungerii cauzei. Laszlo Olah şi Remus Popa au fost achitaţi pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, după ce iniţial au fost condamnaţi de Judecătoria Deva, la pedepse cu suspendare. Daniel Moc, al treilea inculpat care a solicitat să fie judecat separat, a fost condamnat în noiembrie 2017, de Curtea de Apel Alba Iulia, la şase luni închisoare pentru furt calificat de obiecte de patrimoniul cultural cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional şi la plata unei despăgubiri de 111.576 euro. A fost acuzat că a ajutat la valorificarea unei brăţări dacice în valoare de 500.000 Euro, furată din Sarmizegetusa Regia. În cazul celor trei, mai multe infracţiuni de care au fost acuzaţi iniţial s-au prescris.

Infracţiuni de două decenii
-------------------------------------
Potrivit rechizitoriului, grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini. Piesele erau traficate apoi în Occident, pe piaţa neagră a antichităţilor. Sentinta pe fond in dosarul Ilic Ljubisa - 2015


Cum au ajuns comorile la interlopii sârbi
--------------------------------------------------------
Potrivit anchetatorilor, Ilic Ljubisa, interlop din Belgrad, şi Duşan Djuric, un cetăţean austriac de origine sârbă, cu domiciliul în Viena, erau colectori regionali de antichităţi din zona Europei de Sud – Est şi făceau parte dintr-o reţea internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reţeaua îşi avea centrul la Zürich, în Elveţia şi cuprindea mai multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piaţa neagră a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”. În anii 2000, membrii „Cartelului sârb” frecventau zonele cu situri arheologice din România, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceştia contactau intermediarii din România, deplasându-se în Deva, Reşiţa, Timişoara sau Arad. În perioada embargo-ului, înainte de a deveni traficanţi de tezaure antice, interlopii sârbi şi intermediarii lor din România erau implicaţi în contrabanda cu carburanţi. De asemenea, colectorii sârbi achiziţionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În perioada 2000 - 2002, Ilic Ljubisa i-a contactat pe căutătorii de comori prin intermediari, de la care a cumpărat trei perechi de brăţări spiralice pe care le-a scos ilegal din ţară, transportându-le la Belgrad. Două perechi le-a vândut unui colecţionar cu galerie de antichităţi în New York, pe care l-a asigurat că bunurile erau proprietatea sa, cu suma de 265.000 dolari SUA. În anul 2004, Ilic Ljubisa l-a contactat, la Zürich, pe un colecţionar elveţian căruia i-a vândut a treia pereche de brăţări dacice. Activitatea infracţională a lui Ilic Ljubisa şi a cartelului sârb a continuat până în anul 2006, în strânsă legătură cu ceilalţi învinuiţi din asociaţia infracţională a braconierilor de la Orăştie şi Deva, informau anchetatorii.

Vă recomandăm să citiţi şi:
Soarta românului condamnat pentru furtul a 30 de kilograme de aur dacic. Comoara nu a mai fost găsită de 20 de ani
Darius Liviu Baci, condamnat în urmă cu doi ani pentru traficarea mai multor tezaure antice valoroase furate din Sarmizegetusa Regia, printre care şi o căldare de galbeni, a cerut instanţei anularea sentinţei. Statul român îi cere daune de milioane de euro pentru comorile dispărute.

VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice”
Andreea Ciuciu, tânăra care a participat la descoperirea matriţei antice din Sarmizegetusa Regia, un artefact considerat unic în lume, a fost interogată, marţi, la Tribunalul Hunedoara, după ce a solicitat în instanţă despăgubiri de 500.000 de lei pentru participarea la găsirea artefactului. După aproape patru ani au apărut şi primele imagini video din ziua de 23 iunie 2013.

Iulian Ceia, considerat de anchetatori „creierul” unor grupări infracţionale specializate în traficul de comori dacice furate din Munţii Orăştiei, a fost găsit de autorităţi, după trei ani de la darea sa în urmărire internaţională. Direcţia Generală a Poliţiei Bucureşti a confirmat că Iulian Ceia a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova.
------------------------------------------------
 http://adevarul.ro/locale/hunedoara/sentinta-definitiva-zece-ani-intr-un-dosar-traficului-comori-antice-aur-furate-sarmizegetusa-regia-1_5a917b00df52022f75ed3227/index.html

miercuri, 3 ianuarie 2018

Orşova, Mehedinti. Muzeu în Defileul Dunării. La Orşova puteţi descoperi istoria insulei Ada-Kaleh şi a Cazanelor Dunării


Muzeu în Defileul Dunării.
La Orşova puteţi descoperi istoria insulei Ada-Kaleh şi a Cazanelor Dunării
--------------------------------
Inaugurare importantă la Orşova. A fost deschis un muzeu în care sunt expuse obiecte ale istoriei, culturii şi civilizaţiei locurilor din Defileul Dunării. Acolo unde în urmă cu 48 de ani exista şi celebra insulă Ada-Kaleh, care alături de alte sate din zonă a fost distrusă ca să poată fi construite barajul şi hidrocentrala Porţile de Fier.
----------------------------------

În muzeu au fost recreate pagini din istoria locurilor, începând încă din epoca de piatră. Muzeul are trei spaţii expoziționale cu tematică: științele naturii, istorie-arheologie și  etnografie. Nici incredibila diversitate naturală a Cazanelor Dunării nu a fost uitată.



Acest muzeu este binevenit pentru că zona de la Dunăre are o istorie deosebită. Odinioară, în zonă exista insula fortăreţii cum era numit paradisul Ada-Kaleh. De altfel, în muzeu vă puteţi întâlni cu prinţul Mişchin Baba, un personaj al fascinantei lumi a Cetăţii Ada-Kaleh, dispărută în apele Dunării.

Insula Ada-Kaleh avea 600 de locuitori turci. Era un loc renumit si pentru dulceţurile turceşti, cafeaua şi tutunul făcute acolo. Cetatea a fost vizitată de oameni de vază. Acolo au fost şi regele Carol, Nicolae Iorga ori Gheorghiu Dej. Insula a fost scufundată în 1970 ca să poată fi construite hidrocentrala şi barajul de la Porţile de Fier.
---------------------------------------
Sursa: http://stiri.tvr.ro/muzeu-in-defileul-dunarii--la-orsova-puteti-descoperi-istoria-insulei-ada-kaleh-si-a-cazanelor-dunarii_826469.html#view

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica:

TOP 10. Cele mai citite Postări