Nu ati gasit ce cautati? Incercati Google search pe siteul nostru!

Google Translate

sâmbătă, 29 aprilie 2017

Mistere ale Pamantului. În insulele Praslin și Curieuse, din Seychelles, crește una din cele mai uluitoare specii de palmieri de pe Pământ. ”Cocotierul de mare” sau ”Lodoicea maldivica”

 
Palmierul la vederea căruia roșeșete orice muritor. Semințele și florile sale imită perfect organelor genitale umane - GALERIE FOTO +18 ani



În insulele Praslin și Curieuse, din Seychelles, crește una din cele mai uluitoare specii de palmieri de pe Pământ. ”Cocotierul de mare” sau ”Lodoicea maldivica” are o înălțime spectaculoasă de peste 30 de metri, frunze de peste cinci metri, dar nu acestea sunt trăsăturile sale cele mai bulversante, ci semințele și florile care seamănă atât de bine cu organele genitale umane încât au dat naștere unor legende fabulose.




Celebritatea ”Cocotierului de mare” se datorează în primul rând enormelor sale semințe care pot cântări și 25 de kilograme  (probabil cele mai mari semințe din lumea plantelor) și care seamănă uimitor cu coapsele unei femeie rubensiene.

De altfel, denumirea botanică arhaică a acestui palmier era Lodoicea callipyge (callipyge însemnând în greacă ”fesele frumoase”). Numele științific ulterior Lodoicea maldivica l-a căpatat datorită insulelor în care palmierul a fost descoperit pentru prima dată – Maldive (nucile uriașe din Maldive).

Este, de asemenea, copacul care a inspirat unele din cele mai interesante legende și povești erotice din lume. Nucile sale uriașe – care adăpostesc trei semințe precum cele descrise mai sus – au exercitat o fascinație uriașă asupra celor care făceau comerț în zonă care au erau convinși de calitățile sale afrodisiace, deși acestea nu au fost dovedite vreodată.




Multă vreme, marinarii care navigau în zonă au crezut că palmierul crește pe fundul oceanului, căci odată ce erau coapte și se desprindeau din copaci, nucile cădeau pe fundul apei, incapabile să plutească din cauza greutății uriașe. Ulterior, după un timp îndelungat, se crăpau iar celebrele semințe cu forme femeiești se ridicau la suprafață aprizând imaginația oamenilor mării, aflați departe de femeile iubite. Acești erau convinși că provin de pe fundul Oceanului Indian, numinându-le în consecință ”cocosul din mare” (coco de mer). Pe atunci, valoarea nucilor era uriașă, fiind foarte rare și extrem de râvnite de suveranii din Orientul îndepărtat. Se spune că însuși Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman ar fi oferit o adevărat avere în schimbul minunăției cu coapse apetisante.




Apoi o altă legendă s-a născut din cauza faptului că, spre deosebire de alți palmieri, specia ”coco de mer” are copaci cu flori masculine și copaci cu flori feminine. Pentru că cele masculine sunt în formă de falusuri uriașe, localnicii erau convinși că atunci când nu se uită nimeni, copacii se apleacă unii către alții și se împerechează sălbatic, omul care asistă la asemenea aculpare orbind sau înnebunind pe vecie.

http://www.evz.ro/palmier-organe-genitale-umane.html
-------------------------------------------------------

duminică, 23 aprilie 2017

Crucea cu raze de la Tartaria, cel mai vechi simbol religios al lumii. Ehee... si ce daca! Nu intereseaza pe nimeni, nici macar pe istorici!! Dureros!


 In anul 335, crestinii ortodocsi au preluat imaginea ca semn al Invierii! Complexul de cult de la Tartaria este un izvor de cunoastere transmisa neintrerupt de peste 7000 de ani. Printre alte simboluri, a daruit omenirii „crucea cu raze, odor veselitor al Cuvantului”



Arheologul italian Marco Merlini a observat ca la Tartaria (sus) s-a trecut la alt cult decat cel de tip matriarhal de la Parta (jos).

Cultura Tartaria s-a dezvoltat in mileniul V i.C. in arealul actualului judet Alba, de-a lungul malului stang al Muresului si a fost descoperita de cercetatorul clujean Nicolae Vlassa. Religia practicata este una solara, evidentiata de simboluri sacre care dainuie pana in prezent, atat in forma imagistica, dar si ca forme de ritual ramase in traditia folclorica romaneasca. Ceea ce deranjeaza cel mai mult pe istoricii ”clasici” este stramutarea primei civilizatii din spatiul mesopotamian – asa cum se instituise la nivel international prin recunoasterea primordialitatii civilizatiei sumeriene – in spatiul carpato-danubiano-pontic. Tablitele confectionate din lutul autohton, acoperite cu semne pictografice, gasite langa un schelet, devanseaza istoria cu peste un mileniu, fiind anterioare celor asemanatoare, descoperite la Djemer Nasr, Kis si Uruk, datate la 3300 i.C. Profesorul italian Marco Merlini, unul dintre cei mai renumiti arheologi contemporani ai Europei, a avansat ipoteza ca „Tartaria marcheaza o tranzitie de la un cult de tip matriarhal, al Mamei Primordiale, zeita a fecunditatii, la o alta forma de cult”.


Altarul Taurului Solar
Un alt simbol sacru primordial, scarita „H”, indica divinitatea 

Observatia profesorului Marco Merlini este foarte valoroasa si se poate dovedi printr-o comparatie cu alta descoperire extraordinara de pe teritoriul tarii noastre, aceea a sanctuarului numit de arheologi ”Casa cerbului” de la Parta, din manoasa lunca a Timisului, unde au inflorit asezari sedentare in aceeasi perioada, mileniul V i. C.  Sanctuarul, o constructie facuta din lut si nuiele, in care comunitatea isi venera zeitatea duala, era compartimentat in doua  camere, cea a altarului si cea in care se aduceau ofrandele. In camera altarului se afla un soclu de forma paralelipipedica, lucrat din lut, pe care erau asezate doua statuete care faceau corp comun, dar aveau doua capete, unul de taur, iar celalalt un cap de femeie cu fata acoperita de o masca rituala. Aceasta alaturare dintre taur si femeie simboliza forta creatoare. Era un cult al fecunditatii si fertilitatii, venerat in organizarile de tip matriarhal. Placuta dreptunghiulara de la Tartaria reprezinta un astfel de sanctuar, cu sala altarului care adaposteste zeitatea duala, in centru, precedata de camera in care avea loc ablutiunile (dreapta) si urmata de camera unde se aduceau ofrandele (stanga). Zeitatea duala din camera altarului de la Tartaria difera de cea de la Parta doar printr-un simbol: in dreapta capului taurin nu mai apare femeia cu masca ritualica, ci crucea cu raze (vezi foto)!


Su.Re.Anu
Sumerul mesopotamian, crucea cu raze era simbolul zeului suprem ANU

Pana la ora actuala, la Tartaria apare cea mai veche reprezentare a acestui simbol, crucea cu raze. Interpretarile care s-au dat simbolurilor de pe placutele de la Tartaria sunt multiple, multi sugerand ca nu pot fi puse in corelare cu simbolurile sumeriene, care aveau sa apara o mie de ani mai tarziu. Numai ca in Sumerul mesopotamian au aparut ca scriere deja structurata! Conform scrierii sumeriene, pe placutele ritualice de la Tartaria apar zeul Su (pronuntie Saue), reprezentat de simbolul „H” – scarita – si zeul Anu, reprezentat de „crucea cu raze”. Este pentru prima data in istorie cand apar ambele simboluri religioase. Casta preoteasca a perpetuat aceste simboluri, oriunde a ajuns in peregrinarile misionare. Si poate nu intamplator Tartaria se afla la poalele Muntilor Su.Re.Anu, trei ipostaze ale divinitatii solare primordiale, regasite in cultul de la Tartaria, in religia egipteana si in religia mesopotamiana.   Toate avand ca simbol crucea cu raze si ca animal devotat sarpele, simbol al energiei. Su sau Saue de la Tartaria este cel mai vechi si cel mai enigmatic zeu al timpurilor de inceput. Este reprezentat cu doua fete privind in directii opuse si a fost venerat, dupa cum s-a dovedit arheologic, pentru prima data pe aceste meleaguri, in sanctuarul de la Tartaria. O mie de ani mai tarziu a fost preluat sau pur si simplu ”dus” cu vreun val migrator in Sumer, unde era zeitate secundara, numit Saue – grafic ”H”-, Usmu si Ara. El i-a cedat locul de zeitate suprema si simbolul (crucea cu raze) lui Anu, asa cum reiese dupa un cilindru neobabilonian aflat in Muzeul Britanic (vezi foto). In Egipt, apare mai tarziu ca Re si Ra, avand ca simbol initial crucea in cerc, apoi discul inaripat. Crucea cu raze apare la noi si pe ceramica din Muntii Orastiei (vezi foto fragment de ceramica, din colectia cercetatorului Vasile Rudan), iar zeul cu doua capete apare pe monedele dacice.


Ion, fiul lui Saue
Pe icoanele de sticla, mesterii populari ii infatiseaza pe Sfintii Constantin si Elena intre Sfanta Cruce cu raze

Virgiliu a lasat marturie ca un zeu cu doua capete ajunsese si pe meleagurile italiene, cand populatia autohtona traia in semisalbaticie. Tot de la Virgiliu stim ca il chema Ion (rebotezat de romani Yanus) si era fiul Soarelui facut cu o pamanteanca, fiica regelui Atenei. Deci un semizeu, fiu al lui Saue, care ii preluase insigna de zeu cu doua capete, dar si furca solara, „Y”. Misteriile cultului lui Sa se regasesc si azi in dansul solar al calusarilor. Crucea cu raze mai apare si pe ceramica foarte veche si necercetata din Muntii Buzaului, iar in Argedava, cetatea lui Burebista, apare si in zilele noastre in cimitirul din Popesti-Novaci, pe cruci din secolul trecut (vezi foto).


Casta razboinicilor
O contopire a celor doua simboluri, taur si Soare, a fost descoperita in satul Cumpana

Odata cu preluarea puterii religioase si laice de catre barbati, crucea cu raze apare si pe scuturile razboinicilor. Din nou, cea mai veche reprezentare apare in Romania, mai stilizata, in mormantul getic regal de la Agighiol, sec. IV i.C., fiind un element protector obligatoriu pe coifurile daco-getilor (vezi foto).  Apoi il vedem mai elaborat pe scuturile dacilor, de pe Columna lui Traian si identic pe un sigiliu sumerian, reprezentand trei credinciosi care aduc ofrande in templul zeului Anu! (vezi foto). Vedem, deci, acest simbol transmis in timp si spatiu  de casta preotilor Zeului-Soare, apoi de colegiile militare, iar ulterior de colegiile funerare, care l-au folosit pe cruci pana in sec. XIX, dupa cum se poate vedea in cimitirul din Argedava  si din Scaieni.


Ipoteza halucinanta a runelor maghiare
Crucea cu raze se regaseste pe multe vase ceramice antice din Muntii Orastiei, pana in Muntii Buzaului

E bine de amintit ca pe Internet circula „istoria”  halucinanta a unor cercetatori maghiari, cum ca toate simbolurile descrise mai sus fac parte din ”scrierea runica maghiara”. Sandor Forrai a si publicat un volum intitulat ”Scrierea runica ungureasca antica”, in care ”identifica” runele maghiare (?) cu simbolurile aparute in cultura Tartaria, Turdas – Vinca! Maine-poimaine vom citi in ”analele” unor astfel de cercetatori despre vechimea naucitoare – 7000 ani  – a prezentei maghiare in acest areal! Noroc cu Muzeul Virtual organizat  la Departamentul XIV al Primariei din Roma, care acorda un amplu spatiu unui studiu, cu expertize competente, asupra artefactelor si asupra scheletelor gasite ”in situm”  la Tartaria si care au confirmat existenta aceleiasi tipologii umane ca a  populatiei care a trait intotdeauna pe aceste meleaguri. Si care „a inventat pentru prima data in istoria civilizatiilor scrierea sacra, ca mod de comunicare cu Zeul Soare”, dupa cum se exprima cercetatoarea americana Maria Gimbutas.


Sfanta Cruce cu raze la crestini
Pe crucile din secolul trecut din cimitirul din Argedava, crucea cu raze simboliza Invierea 

La crestinii ortodocsi, crucea, cu raze in centrul ei, este semnul Invierii, e crucea datatoare de viata. Inaltarea Sfintei Cruci se sarbatoreste la 14 septembrie, din anul  335, de cand episcopul Macarie al Ierusalimului a aratat pentru prima data sfantul lemn al Crucii pe care a fost rastignit Cristos. In Acatistul Sfintei Cruci, in Icosul 2, imparateasa Elena i-a adus acest minunat si incarcat de semnificatii cant de slava, care nu poate sa nu ne aminteasca de vechimea si importanta religioasa a simbolurilor „H” si crucea cu raze, „odor veselitor al Cuvantului”:
”Bucura-te, semnul adevaratei bucurii/ Bucura-te, izbavirea vechiului blestem/
Bucura-te, comoara, pentru zavistie in pamant ascunsa/ Bucura-te, cea ce Te-ai aratat cu stele inchipuita / Bucura-te, Cinstita Cruce cu impatrite raze in chipul focului /Bucura-te, scara pe inaltime rezemata, mai inainte aratata („H”)/ Bucura-te, lumina ingerilor cea cu alinare inchipuita / Bucura-te, rana demonilor, cea mult suspinata / Bucura-te, odor veselitor al Cuvantului / Bucura-te, stingatoarea focului ratacirii /Bucura-te, Cinstita Cruce, aparatoare a deznadajduitilor / Bucura-te, tare aparatoare a celor ce bine calatoresc / Bucura-te, Cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!”.

O contopire unica a celor doua simboluri, taurul ceresc si soarele, a fost descoperita la zece  kilometri de Constanta, in satul Cumpana, unde a fost identificata o asezare rurala din secolul II d.C. (vezi foto).

marți, 18 aprilie 2017

Jaf și dispreț față de banul public la Ministerul Turismului. Oale și ulcele: brand turistic românesc


Nivelul scăzut al veniturilor realizate de România din sectorul turismului, comparativ cu alte state cu un potenţial mult mai scăzut decât al ţării noastre, reflectă incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile, care să genereze dezvoltarea acestui domeniu, se arată într-un raport al Curții de Conturi. Nereguli gârlă: firmele care participă la târgurile de turism din străinătate pe banii statului român sunt alese după interese, au datorii la Fisc, standurile sunt amenajate cu mobilier închiriat la prețuri umflate, au materiale promoționale aruncate prin diverse cotloane din pricina greșelilor de tipar, a vechimii, a tipăririi în exces, cu achiziții de servicii la prețuri supraevaluate etc.
Acestea sunt câteva dintre concluziile Raportului de audit al Curții de Conturi, care a analizat performanţa fondurilor alocate prin bugetul Autorității Naționale pentru Turism pentru dezvoltarea și promovarea turistică a României pentru perioada 2013-2015, în timpul succesivelor guverne conduse de Victor Ponta.

Promovare strâmbă
Participarea la târgurile internaționale de turism reprezintă una dintre modalităţile cele mai eficiente de difuzare a ofertei turistice, de stabilire a unor noi contacte cu reprezentanţii industriei şi consumatorul final. Participarea ANT la manifestările expoziţionale s-a realizat prin organizarea de pavilioane naţionale, standuri specializate pe produse sau miniexpoziţii. În perioada 2013-2015, ANT a participat la un număr total de 118 manifestări expoziţionale de turism, din care: 19 manifestări organizate în ţară şi 99 în străinătate. Pentru aceste participări au fost cheltuite 28.663.771 lei. Curtea de Conturi a constatat că nu a fost încheiat un proces-verbal de selecție a firmelor participante la aceste evenimente, iar modul în care ANT a organizat selecţia expozanților a fost netransparent, sumar și ineficient. Autorii auditului au stabilit că singurul criteriu stabilit pentru departajarea operatorilor care doreau să participe la manifestările internaţionale a fost ordinea înregistrării cererilor de înscriere. De asemenea, nu a fost stabilit un număr maxim de expoziții internaționale la care un operator economic are dreptul de a se prezenta, participarea la astfel de acțiuni fiind făcută cu sprijin de la bugetul de stat. S-a creat astfel o clientelă a ministerului formată din firme de turism abonate la aceste manifestări, mai arată Curtea de Conturi, care oferă și câteva exemple. Astfel, Polar Management SRL și Karpaten Turism SRL au participat la 8, respectiv la 16 manifestări expoziţionale în anul 2015, din totalul de 37. Rezultatul a fost limitarea ofertei de turism a României.

Regulamente și acte făcute praf
Totodată, auditul a mai constatat că ANT nu a verificat declarațiile pe proprie răspundere ale firmelor participante referitoare la neînregistrarea de datorii şi la inexistenţa unor proceduri de executare silită.
Ulterior finalizării misiunii de audit, ANAF, la solicitarea Curţii de Conturi, a verificat situaţia fiscală a 11 operatori economici care au solicitat participarea la manifestarea expoziţională EIBTM Barcelona 2015 și a confirmat faptul că cinci dintre aceștia aveau la acea dată datorii la bugetul de stat. Mai mult decât atât, la evenimente au participat firme care nu au prezentat la ANT, în termenul legal, documentele de înscriere, în vederea aprobării participării acestora la aceste evenimente. Concludent este Târgul de turism CMT (Caravan, Motor, Tourism) Stuttgart, Germania, organizat în ianuarie 2014, la care participanţii au depus doar o parte din documentele de înscriere obligatorii.

 România, promovată internaţional cu materiale publicitare vechi, inexacte, dar foarte scumpe

Firme străine finanțate de la buget
Totodată, Curtea de Conturi a mai stabilit că singurul document care atestă prezența la eveniment a firmelor expozante este Raportul de activitate întocmit de un reprezentant al Biroului de Turism în țările unde ANT are reprezentanțe, sau de un alt angajat al instituției, în țările unde instituția nu este reprezentată. Auditul a mai constatat că nu au fost respectate criteriile de selecție a participanților la evenimentele organizate în afara țării, potrivit cărora dreptul de participare aparține exclusiv societăților comerciale înființate în baza Legii 31/1990, fiind constatate cazuri în care au participat: societăți străine (9 cazuri) care nu sunt înregistrate în România la Oficiul Național al Registrului Comerţului și nu au o licență de turism eliberată de ANT; persoane fizice autorizate (4 cazuri); societăți care nu desfășurau activități de turism sau care nu aveau la data participării o licență de turism sau un certificat de clasificare a structurii turistice, emis de ANT (3 cazuri). Efectul nerespectării criteriilor de selecție a participanților a dus la utilizarea de fonduri alocate de la bugetul de stat în alte scopuri decât cele stabilite legal, ceea ce este o infracțiune.

Delăsare și escrocherii cu banii statului
Pe parcursul celor trei ani verificați de Curtea de Conturi, nimeni de la ANT nu s-a obosit să evalueze impactul pe care l-au avut participările la aceste evenimente. Dezinteresul celor de la ANT față de banul public sau reaua intenție a acestora au fost atât de mari, încât au existat chiar situații în care achiziția serviciilor de amenajare stand s-a realizat pentru un număr mai mare de firme expozante față de cel al societăților care-și anunțaseră participarea. Curtea oferă ca exemplu Târgul de turism CMT (Caravan, Motor, Tourism) Stuttgart, Germania, organizat în perioada 11.01.2014-19.01.2014, la care, deși, potrivit referatului de necesitate, au fost înscrise doar șase firme, în caietul de sarcini s-a solicitat amenajarea unui spațiu pentru 12 expozanți. Cu toate acestea, la cele 12 infodeskuri realizate conform contractului de servicii amenajare stand, au fost la final 11 firme. Adică s-au înscris 6 firme, iar în actele finale au apărut 11 care au expus într-un stand de 12 locuri.
Banii publici au fost risipiți de ANT și prin achiziții umflate fără nicio justificare. Astfel, la târguri de turism din străinătate, deși conceptul standului a fost asemănător, iar dotarea a fost efectuată de același prestator care a livrat infodeskuri, mese, scaune de plastic etc., prețurile la care s-au contractat și decontat serviciile diferite au fost de cel puțin două ori mai mari.
Concludente în acest sens sunt cheltuielile cu achiziția de servicii, referitoare la participarea la evenimentele expoziţionale WTM Londra 2015 şi FITUR Madrid 2015, la care acelaşi prestator a prezentat pentru produsele care au fost utilizate la amenajarea standului preţuri şi de opt ori mai mari.

Bani risipiți în eter
În toată această perioadă, ANT a considerat necesar să promoveze România și la festivaluri și concerte desfășurate în țară. Nimic rău, doar că a făcut-o în stilul propriu, aruncând cu banii, fără niciun discernământ. Curtea de Conturi afirmă că ANT a cumpărat „servicii la prețuri supraevaluate, respectiv la prețuri mai mari decât prețurile practicate de același furnizor pentru realizarea altor acţiuni similare sau decât cele existente pe piață“.
În iulie 2013, la Festivalul Bestfest, ANT a promovat „brandul România“ pe două panouri de 8 mp fiecare, pentru care a plătit 15.000 euro, adică 937,5 euro pe 1 mp de reclamă. Tot în același an, o lună mai târziu, de la același furnizor, la un concert de mult mai mare impact, „The Wall“, ANT a montat 20 de panouri de 6,3 mp în valoare de 1.260 euro, adică 10 euro/mp. La fel au stat lucrurile și în cazul unor prisme cu „brandul România“ postate în locul unde au avut loc cele două evenimente. La Bestfest, 4 astfel de prisme au costat 15 mii de euro, iar la „The Wall“, aceleași 4 prisme au costat ANT doar 480 de euro. „Auditul referitor la serviciile de promovare a brandului turistic naţional cu ocazia Festivalului Bestfest – iulie 2013 a remarcat că, deşi direcţiile din cadrul ANT au estimat valoarea serviciilor de expunere brand naţional pe materiale promoţionale la valoarea totală de 10.044 euro, cu TVA, aceste servicii au fost contractate la valori de peste 9 ori mai mari, 91.128 euro, cu TVA“, se mai menționează în raportul Curții de Conturi.
În cazul festivalului SUNWAVES16 organizat în 2014, ANT a fost și mai generos, deoarece a acceptat „decontarea unor servicii la valori mai mari decât cele din devizul-ofertă“.

  
„Tradiționale“ la preț de capodopere
În ceea ce priveşte achiziţia de materiale şi obiecte promoţionale, experții Curții de Conturi au constatat că şi în acest caz s-a aplicat aceeași metodă. Aceleași produse au fost cumpărate de la același furnizor la prețuri în funcție de interes, când mai mari, când mai mici, fără o justificare a uriașelor diferențe:
− „hărți camping România“ – 2.000 de bucăţi pentru Târgul de turism CMT Stuttgart 2014, la prețul de 3,05 euro/bucata, fără TVA, iar în anul 2015, pentru acelaşi eveniment, achiziţia aceleiaşi cantităţi s-a efectuat, de la acelaşi prestator, la un preț de circa 4 ori mai mic, respectiv la prețul de 0,70 euro/bucată, fără TVA. Tot în anul 2015, au fost achiziţionate astfel de hărţi, de la acelaşi prestator, pentru Târgul de turism Ferien Messe – Austria, la un preț de aproape 3 ori mai mic, respectiv de 0,25 euro/bucata, fără TVA;
− „cutii de lemn bijuterii“ – pentru Târgul de turism CMT Stuttgart 2014 la prețul de 0,66 euro/bucata, fără TVA, iar în anul 2015, pentru acelaşi eveniment, achiziţia s-a efectuat, de la acelaşi prestator, la un preț de circa 4 ori mai mare, respectiv la prețul de 2,70 euro/bucată, fără TVA;
− „traiste tradiționale“ – pentru Târgul de turism TTG Incontri – Rimini 2014, la prețul de 8,50 euro/bucata, fără TVA, iar pentru Târgul de turism CMT Stuttgart 2014, achiziţia s-a efectuat, de la acelaşi prestator, la un preţ de peste 5 ori mai mic, respectiv la prețul de 1,50 euro/bucată, fără TVA.

Achiziții fictive
Auditul a constatat faptul că, în cazul târgurilor de turism organizate în străinătate, pentru care ANT a achiziționat și servicii de realizare a unor materiale și obiecte promoționale, plata s-a efectuat fără a avea la bază documente justificative, care să ateste realitatea achiziției la nivelul sumelor decontate. În fapt, pentru târgurile internaționale la care ANT a participat în perioada 2013-2015, au fost achiziționate, prin intermediul firmelor care au asigurat amenajarea standului României, cantități însemnate de materiale și obiecte promoționale, precum hărți, farfurii ceramice, borcănașe miere/gem/dulceață, traiste tradiționale, cămăși tradiționale, linguri sculptate, păpuși tradiționale sau coșuri de răchită, pentru care nu s-au solicitat documente justificative, menite să ateste realitatea achiziției, transportul până în localitatea în care a avut loc evenimentul, precum și predarea-primirea acestora.

Criteriul de evaluare: prețul cel mai umflat
Raportat la preţurile acceptate la contractare, pentru mobilierul necesar în vederea amenajării și decorării standului României, Curtea a constatat existența unei diferenţe mari de preţ între preţurile practicate de operatorii care au încheiat contracte cu ANT şi preţurile practicate pe piaţă de alţi operatori de profil.
În 2015, pentru Târgul internațional de turism FITUR, prestatorul a asigurat pentru închiriere 68 scaune tip bar, la preţul de 180 euro + TVA/bucată, adică vreo 810 lei+TVA, în condiţiile în care închirierea unui astfel de scaun costă 24,99 lei, iar achiziţionarea aceluiaşi model de scaun era posibilă la preţuri de 172-192 lei cu TVA. Doar de peste 5,8 ori mai ieftin decât preţul plătit de ANT, respectiv cu 832 lei/bucată. Economia ar fi fost de 56.576 lei şi puteau fi utilizate gratuit la alte evenimente. Tot pentru același eveniment, ANT a închiriat și 24 de scaune transparente, din plexiglas, la preţul de 260 euro + TVA/bucată, adică echivalentul a 1.170 lei + TVA. În mod normal, închirierea unui astfel de scaun costă 45 lei, iar cumpărarea aceluiaşi model de scaun era posibilă la preţuri între 379 lei – 540 lei cu TVA, de peste 3,8 ori mai ieftin decât preţul achitat de ANT, ceea ce ar fi însemnat, pe de o parte, o reducere a costurilor cu 25.704 lei. Aceeaşi situaţie a fost constatată şi în cazul achiziției de servicii de catering pentru târgurile CMT Stuttgart 2014 şi Ferien Messe Austria 2014. La primul, costul s-a ridicat la 8.804 euro, iar la cel de-al doilea, la doar 3.844. Cauzele care au generat contractarea şi plata unor bunuri pentru amenajarea standurilor expoziţionale la preţuri supraevaluate constau în faptul că, la nivelul ANT, nu au fost implementate şi utilizate standarde de cost pentru fiecare dintre produsele contractate. Rămâne ca organele de anchetă să stabilească dacă aceste fapte sunt prostie sau hoție.

  
Bani europenii risipiți pe vechituri inutile
În perioada auditată, pentru promovarea brandului turistic al României au fost încheiate 6 contracte care au avut ca obiect realizarea de materiale de promovare și în baza cărora au fost efectuate plăţi în sumă totală de 6.189.884 lei, din care: 6.009.661 lei, din sume alocate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), inclusiv contribuția de la bugetul statului român; 180.223 lei, din sume alocate integral de la bugetul de stat. Auditul a constatat existenţa unor stocuri de materiale cu o vechime mai mare de 3 ani, în valoare de 4.671.310 lei, stocuri rezultate din cauza unor achiziții supradimensionate ca număr, sau din cauza unor greşeli de editare şi a faptului că unele materiale nu mai sunt de actualitate, respectiv:
  • hărți a 14 orașe, achiziţionate în anul 2007, un stoc de 690.544 bucăți, în valoare totală de 1.381.088 lei la 31.12.2015;
  • albume cu biserici de lemn și Săpânța, achiziţionate în anul 2007, existând un stoc de 67.528 bucăți, în valoare totală de 2.601.167 lei la 31.12.2015;
  • broșuri – 53.790 bucăţi, în valoare de 186.411 lei, achiziţionate în anul 2007, precum şi alte broșuri, în valoare totală de 275.285 lei, achiziționate anterior anului 2013.
  • -------------------------------------------------
  • Sursa:  http://www.cotidianul.ro/oale-si-ulcele-brand-turistic-romanesc-299463/
---------------------------------------------------------

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica:

TOP 10. Cele mai citite Postări